Bioamplificarea
Reprezintă creșterea concentrației unui poluant la un anumit nivel trofic al unei legături între două lanțuri trofice. Anumite substanțe chimice se găsesc în cea mai mare concentrație ecologică în prădători din partea de sus a lanțului trofic.
Tragica otrăvire din anii 1950 în Minimata, Japonia este cel mai cunoscut exemplu de bioamplificare cu mercur.
Când mercurul intră în mare ca deșeu, bacteriile îl transformă în metil-mercur și pătrunde în organismele mici, cum ar fi creveții. După aceea, multe dintre aceste creaturi mici sunt consumate de un pește mare, care acumulează o cantitate mare de mercur, ceea ce înseamnă că absorbția crește, iar cantitatea de toxine se acumulează. În cele din urmă, ajunge la consumatorul de vârf – omul care mănâncă cea mai mare cantitate de mercur, ceea ce, în cazul Minamata, a condus la boli grave.
Fabrica situată în Minimata a folosit mercurul și a aruncat deșeurile bogate în metil-mercur în golf, unde s-a acumulat în pește. Mulți locuitori ai orașului depindeau de pește ca o parte crucială a dietei lor și au fost otrăviți. Numărul exact al morților nu este sigur, dar peste o mie de oameni au murit și mulți alții au suferit leziuni nervoase.